24.06.2010

{ iunie 24, 2010 @ 06:21 } · { ~sentimente~ }

Nu are rost de acum sa insistam sa negam lucruri evidente…
ei au nevoie de noi la fel cum avem noi de ei…
Trebuie sa lasam lucrurile asa cum sunt!
Ne alaturam visului de acum si incepem sa credem ca nici unul din noi nu vom mai pleca niciodata
Pentru ca atata timp cat vom ramane,voi ve-ti fi ce-i mai bun din tot raul nostru,iar noi vom fi ce-i
mai bun din raul vostru!
In prezent si viitor vom incerca sa ramanem aceeasi, pt ca acestea nu sunt construite inca…
insa trecutul,ramane neschimbat,pentru ca e steril…si nu acordă replici nici prezentului,
nici viitorului!
Nu ne vom mai intoarce inapoi…
Nu ne vom mai sacrifica…vom pune caramizile viselor treapta cu treapta pentru a ridica din
nou casuta ce odata s-a daramat sub greutatea tristetii.Vom construii impreuna casuta viitorului,impreuna!
Zambetele noastre vor tencuii,iar vorbele lor frumoase vor oferii culoarea!
Dragostea si afectiunea vor fi razele de soare ce intretin viata…ochii ce ne arata
iubirea,vor fi ferestrele prin care ni se daruieste lumina,iar sufletele ce ne imbratiseaza,
vor oferii caldura acestei casute!
Sperantele din inimile noastre o vor proteja de ploi…iar pacea…
ii va oferii garantia ca nu se va darama atat de usor ca prima data!